Aspartamul. (Bio)chimic vorbind

Aspartamul este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, ne informează Lect. Univ. Dr. Alice Piperea în acest articol (http://alicepiperea.ro/aspartamul-biochimic-vorbind/). Din acest considerent, doza de aspartam necesară pentru a produce un gust dulce de aceeași intensitate cu cea a unei doze de  zahăr, este de 200 de ori mai mică decât acea doză de zahăr. Din această cauză, deși 1 g de aspartam produce în urma metabolizării 4 Kcal (la fel ca un gram de glucoză), cantitatea de aspartam necesară pentru îndulcire fiind de 200 de ori mai mică decât cea de zahăr, conținutul caloric al cantității de aspartam necesare pentru îndulcirea unui aliment la aceeași intensitate ca cea dată de o doză de zahăr este neglijabil. Deci aspartamul este relativ sărac în calorii.

Aspartamul a fost descoperit accidental în anul 1965 de către chimistul James Schlatter, care lucra la sinteza unui medicament antiulceros. Gustul său dulce a fost descoperit accidental tot de către acesta. 😛

După numeroase studii, aspartamul a fost aprobat în toate țările din Europa în anul 1994.

Cum este transformat aspartamul în organismal uman?

După ce aspartamul intră în organismal uman, este “desfăcut” în 3 substanțe componente, și anume: doi aminoacizi (acidul aspartic și fenilalanina) și metanol.

Aminoacizii sunt substanțele componente ale proteinelor din care este alcătuit organismal uman, cărămizi ale acestui “edificiu viu”.

Dintre aceștia, fenilalanina

este chiar un aminoacid esențial, adică pe care organismul trebuie să îl ia neapărat din alimentație, întrucât nu este capabil să îl fabrice de la zero, așa cum face cu aminoacizii neesențiali. Fenilalanina este prezentă în mod normal în proteinele din compoziția alimentelor. Cele mai bogate alimente în fenilalanină sunt carnea, peștele, ouăle, legumele și alunele. Spre deosebire de cantitatea de fenilalanină ingerată din aceste alimente, aspartamul reprezintă o sursă minoră de fenilalanină. Totuși, indivizii suferinzi de fenilcetonurie, o afecțiune genetică care constă în imposibilitatea organismului de a distruge fenilalanina (și care se cumulează în organism până la doze toxice), trebuie să evite alimentele bogate în fenilalanină. Deci fenilalanina nu este dăunătoare oamenilor sănătoși, ci doar celor care suferă de fenilcetonurie.

Acidul aspartic

este un aminoacid neesențial, care poate proveni atât din alimente, dar poate fi, deasemenea, sintetizat și în organismal uman de la zero. Alimentele bogate în acid aspartic sunt peștele, ouăle și proteinele din soia. Alimentele bogate în acid aspartic nu sunt dăunătoare organismului, iar aspartamul, la dozele ingerate, reprezintă o sursă minoră de acid aspartic comparativ cu aceste alimente.

 

Metanolul, micuțul frățior al etanolului (alcoolului),  , în schimb, este o substanță toxică dacă este ingerat într-o doză mai mare decât cea provenită din ingestia de aspartam. Surse naturale de cantități mici de metanol sunt fructele și sucurile de fructe, legumele, cafeaua și băuturile alcoolice. Deoarece cantitatea de metanol generată în urma ingestiei aspartamului ca aditiv alimentar este mică, acesta nu prezintă un potențial toxic pentru organism. În primul rând, nu tot aspartamul din băutură este convertit în metanol, ci doar 10% din cantitatea totală ingerată, ceea ce se traduce astfel: dintr-un litru de băutură carbogazoasă light se generează doar 55 mg metanol. Ceea ce nu este mult, având în vedere conținutul de metanol între 99 și 271 mg de metanol a celor mai multe băuturi alcoolice sau de aproximativ 280 mg de metanol al unui litru de suc de portocale. Metanolul produce orbire abia la o doză de 15 mL 😮 și moarte la doze cuprinse între 30 și 100 mL. 😮

Aspartamul a fost incriminat în apariția mai multor afecțiuni, printre care și cancerul. Care sunt efectele aspartamului asupra organismului uman? Ce spun studiile științifice Despre aceste subiecte vom discuta în articolele următoare.

Despre Alice poți afla mai multe AICI (http://alicepiperea.ro/despre-mine/).
Cu Alice poți intra în contact pe Facebook ( www.facebook.com/alicepiperea ) și poți lua legatura cu ea dacă ai nevoie de lecții individuale de pregătire la CHIMIE pentru BAC și/sau pentru ADMITERE la facultate (http://alicepiperea.ro/lectii-de-chimie/ ).
Dacă articolele ei ți se par interesante, te poți abona gratuit la website-ul ei (www.alicepiperea.ro) și vei primi toate aceste articole, imediat după publicare, în căsuța de e-mail.

 

Referințe științifice

1.Start K., Treating phenylketonuria by a phenylalanine-free diet., Prof Care Mother Child. 1998;8(4):109-10.

2.Endres W, Diet in phenylketonuria: how long? Policies under discussion., Ann Nutr Metab. 1998;42(2):63-7.

3.Chih-Yao Hou,  Yeong-Shenn Linb,   Yuh Tai Wang,   Chii-Ming Jiangd,  Ming-Chang Wu, Effect of storage conditions on methanol content of fruit and vegetable juices, Journal of Food Composition and Analysis, Volume 21, Issue 5, August 2008, Pages 410–415.

4.Spiers PA, Sabounjian L, Reiner A, Myers DK, Wurtman J, Schomer DL, Aspartame: neuropsychologic and neurophysiologic evaluation of acute and chronic effects, Am J Clin Nutr. 1998 Sep;68(3):531-7.

Comments are closed.