Lista asta ar trebui pusă-n ramă, la bucătărie, aşa, ca să o ai la îndemână ori de câte ori ai dubii când o prietenă îţi spune ultima modă în diete sau etichetele alimetelor te vrăjesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic îţi spune clar ce trebuie să crezi şi să nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ţi aduce sănătate şi trup de invidiat.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE PROTEINE
Carnea fiartă nu îngraşă? ADEVĂRAT
Prin fierbere, carnea devine uşor de digerat, însă trebuie pusă la fiert în apa clocotită pentru ca porii să se închidă imediat şi toate substanţele nutritive să rămână în carne, nu în apa de fiert.
Oul fiert tare este indigest? ADEVĂRAT
Albumina din albuş este o proteină ce se digeră doar dacă este fiarta, în schimb, gălbenuşul devine indigest dacă este tare. Ideal, oul se mănâncă fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sănătoasă decât cea de porc? DEPINDE
Dacă urmărim conţinutul în grăsime trebuie evitată carnea de porc în cazul persoanelor cu colesterol şi trigliceride crescute. În ceea ce priveşte persoanele anemice este bine de ştiut că fierul există doar în carnea roşie. În cazul puilor se pune şi problema de câţi hormoni a fost nevoie ca să ajungă în timp record la greutatea unei găini. Părerea mea: carnea roşie, categoric.
Mai bine peşte decât carne de porc, vită sau pui? ADEVĂRAT
Peştele conţine proteine ca şi celelalte tipuri de carne, dar este bogat în grăsimi nesaturate (cele sănătoase) şi minerale şi este mult mai uşor digerabil faţă de acestea. Peştele şi fructele de mare sunt mai puţin calorice şi de aceea este obligatoriu să mâncăm peşte (de preferinţă proaspăt) de minim 3 ori/săptămână. Însă nimeni nu va fi certat dacă în fiecare zi va consuma peşte. Vă mai amintiţi sloganul „nici o masă fără peşte”, ei bine nu era un slogan comunist.
În spanac găsim mai mult fier decât în carne? FALS
Chiar dacă conţinutul de fier în spanac şi alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit în intestinul uman. Principala sursă de fier a omului este carnea, cât mai roşie şi mai crudă, alături de organe precum ficatul şi splina, depozite de fier atât la om, cât şi la animale. Fierul din carne se absoarbe şi mai bine în prezenţa vitaminei C, deci o friptură în sânge alături de o salată verde e reţeta perfectă împotriva anemiei.
Carnea nu conţine fibre? ADEVĂRAT
Din metabolismul cărnii nu rezultă nici un fel de reziduuri solide şi, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete şi produse cereale, altfel există riscul ca un regim bogat în carne să fie urmat de constipaţie.
Carnea e responsabilă de gută? ADEVĂRAT
Toate alimentele bogate în purină (carne roşie, vânat, carne de animal tânăr – viţel, miel, dar şi ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulaţiilor mici şi apariţia atacului de gută.
Regimul proteic duce la slăbire rapidă? ADEVĂRAT
Se pot pierde în 2 săptămâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru că excesul de proteină se transformă foarte greu în grăsime. Există însă riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat să-şi ardă proteinele constituţionale pentru a obţine puţină glucoză, ca sursă de energie şi pentru buna funcţionare a sistemului nervos.
Cei care vor „muşchi” trebuie să mănânce carne? ADEVĂRAT
În condiţiile unui efort fizic intens sau dacă este urmarită creşterea masei musculare prin sport este indicat să fie consumate în principal proteine de calitate superioară (carne, lapte, ouă) ca materie primă pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie să fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alăptează este nevoie de o creştere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvată a embrionului şi a fătului.
Regimul vegetarian este mai sănătos? FALS
Legumele şi cerealele nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, prin urmare, unele proteine ce au la bază aceşti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce şi la o carenţă de vitamine, mai ales cele din grupul B şi vitaminele liposolubile A, D care se găsesc doar în produsele animale, ca să nu mai vorbim de fier şi zinc. Este recomandat, ca soluţie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de bază.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevărat că pâinea îngraşă? FALS
Nu pâinea îngraşă, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de pâine are 80 calorii, iar 1 felie de caşcaval are 180 calorii. Bineînţeles că 1 pâine întreagă îngraşă, dar 1-2 felii la masă sunt obligatorii.
Pâinea prăjită e mai puţin calorică? FALS
O felie de pâine prăjită are exact acelaşi număr de calorii ca una proaspătă deoarece prin prăjire se pierde numai apa, deci este mai uşoară ca greutate.
Pâinea proaspătă „umflă” burta? ADEVĂRAT
În procesul tehnologic de pregătire al pâinii, se foloseşte drojdia de bere a cărei perioadă completă de fermentaţie este de 12 ore. De aceea este recomandat să fie consumată pâine „veche” de 1 zi.
Grahamul sau pâinea cu tărâţe nu îngraşă? FALS
Pâinea neagră sau intermediară conţine mai multe tărâţe (fibre) care ajută digestia, însă conţinutul caloric este uşor inferior pâinii albe (230 calorii/100g faţă de 280 calorii/100 g). Pâinea neagră (1 felie = 35g) este mai grea decât pâinea albă (1 felie = 25 g) şi în final se ajunge la echilibru, adică 1 felie pâine albă 25 g = 1 felie, pâine neagră 35g = 80 calorii.
Nu trebuie să asociem carnea cu pâinea sau cartofii? FALS
Alimentaţia corectă şi sănătoasă prevede ca fiecare masă să conţină toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne să fie asociate cu glucidele lente din garnitură pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine şi carbohidraţi se face pe perioade scurte, de maxim 2 săptămâni şi are ca scop slăbirea rapidă (dar incorectă) dictată de probleme stricte de sănătate.
Mierea este naturală, deci nu îngraşă? FALS
Mierea este naturală şi sănătoasă, dar conţine fructoză şi acelaşi număr de calorii ca şi zahărul (4 calorii / gram). Deoarece zahărul este cristalizat şi ocupă volum mai mare se ajunge la ecuaţia paradoxală: 1 linguriţă zahăr = 13 calorii, 1 linguriţă miere = 22 calorii.
Mierea mai are şi proprietatea de a stimula pofta de mâncare, prin urmare este recomandată copiilor şi persoanelor subnutrite sau care şi-au pierdut apetitul. În cazul în care vreţi să folosiţi miere la îndulcit, un vârf de linguriţă este suficient, pentru că puterea de îndulcire este de 4 ori mai mare decât a zahărului.
Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb? ADEVĂRAT
Zahărul brun este extras din trestia de zahăr şi este mai puţin prelucrat şi rafinat decât zahărul clasic obţinut din sfecla de zahăr. Ca număr de calorii însă este identic.
Zaharina este cancerigenă? FALS
Nu a fost demonstrată ştiinţific această teorie, însă principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatură înaltă. Apariţia îndulcitorilor sintetici pe bază de aspartam a rezolvat această problemă, aceştia fiind stabili termic. Fructoza lichidă este un alt îndulcitor natural ce poate substitui cu succes zahărul.
Ciocolata pentru diabetici nu îngraşă? FALS
În diabet, pacienţii prezintă un deficit de insulină şi deci nu au voie să consume zahăr. Dulciurile pentru diabetici sunt făcute cu fructoză pentru că ea este mai noninsulinogenă (nu determină descărcare în sânge de insulină). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu conţine zahăr rapid şi nu calorii mai puţine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decât cea normală.
Laptele cald băut seara te ajută să adormi? ADEVĂRAT
Senzaţia de foame şi glicemia scăzută din sânge au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slăbiciune musculară. Glucidele lente din lapte reuşesc să rezolve această situaţie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cană), iar starea de bine ce urmează ne permite să adormim.
O dietă fără dulciuri duce la depresie? ADEVĂRAT
Serotonina este o substanţă care se secretă la nivelul creierului şi dă „starea de bine”. Mesele bogate în carbohidraţi cresc nivelul serotoninei, dar acelaşi efect îl putem avea şi cu 1 porţie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispuşi. Şi cealaltă extremă este valabilă, dietele proteice pe lângă faptul că duc la depresie, pofta de dulciuri creşte extrem de mult şi există pericolul ca într-un moment de slăbiciune să înghiţim 2 ciocolate întregi.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE
Există colesterol „bun“ şi colesterol „rău“? ADEVĂRAT
În sânge există LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare şi se reflectă de obicei în valoarea colesterolemiei. Este un colesterol „rău“ a cărui valoare nu trebuie să depăşească 200 mg/ml şi care reflectă de obicei cantitatea de trigliceride (grăsimi) pe care le mâncăm. Fracţiunea „bună“ a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protecţie cardiovasculară şi cu valoare ideală de peste 50 mg/ml în sânge.
Oul trebuie evitat pentru că este bogat în colesterol? FALS
Oul este un aliment complet ce conţine proteine de înaltă calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) şi fier alături de principala lui calitate – este colecistokinetic, adică duce la contracţia vezicii biliare cu eliberarea de săruri biliare esenţiale în digestie. Colesterolul din ou nu duce la creşterea colesterolului din sânge, deci nu există contraindicaţie absolută de a consuma ouă în dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol? ADEVĂRAT
Colesterolul există doar în produsele animale, ca urmare, niciunul din uleiurile vegetale nu conţine colesterol. Sloganul “fără colesterol“ afişat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grăsimilor animale (unt, slănină).
Uleiul de măsline este mai sănătos? ADEVĂRAT
Uleiul de măsline conţine acizi graşi nesaturaţi cu rol protector pentru inimă, în timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat în vitamina E. O altă mare calitate a uleiului de măsline este stabilitatea termică, adică posibilitatea de a fi încălzit la temperaturi foarte mari fără a-şi modifica structura. Este corect prin urmare ca prăjelile să fie făcute în ulei de măsline, uleiul de floarea soarelui se descompune în produşi toxici – acetilcolina.
Margarina este mai sănătoasă decât untul? FALS
Margarina este un produs inferior (şi, evident, mai ieftin) obţinut prin solidificarea forţată a uleiurilor vegetale care sunt transformate din starea lor naturală lichidă în stare solidă cu ajutorul hidrogenizării. În jurul acestui proces pot apărea accidente din care rezultă acizi graşi în formă „trans“ care sunt cancerigeni. Este de preferat să consumăm un unt de calitate superioară, bogat în vitamina A, D şi E în cantitate mai mică decât să apelăm la margarină. Şi nu uitaţi: caloriile sunt aceleaşi!
Uleiul de peşte este sănătos ? ADEVĂRAT
Grăsimea din peşte este o grăsime specială ce conţine acizi graşi nesaturaţi cu rol protector cardiovascular. Din păcate, la noi în ţară nu se consumă suficient peşte şi de aceea este recomandat ca peştele şi fructele de mare să existe de cel puţin 3-4 ori în meniul nostru săptămânal. De preferat peştele proaspăt (nu conservele) şi sălbatic (nu de crescătorie), iar uleiul de peşte trebuie folosit în cazuri de strictă necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulţi.
Alunele şi nucile hrănesc creierul? ADEVĂRAT
10 nuci sau alune consumate zilnic hrănesc celula nervoasă şi ne ajută să fim „mai deştepţi“.
Există alimente care cresc colesterolul? FOARTE ADEVĂRAT
Acestea sunt zahărul rafinat, deci toate dulciurile, grăsimile animale (slănină, unt, smântână), margarina, CAFEAUA şi FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sunt: fructele, legumele, cerealele, soia, grăsimea din peşte, laptele sşi produsele lactate degresate, uleiul de porumb, măsline, CEAPA, USTUROIUL ŞI ARDEIUL IUTE.
Brânza nu îngraşă? FALS
Brânza este cel mai mare pericol pentru siluetă, ea conţine până la 80% grăsime. O felie de caşcaval este echivalentă cu 3 felii de pâine, aşa că nu vă amăgiţi mâncând telemea cu roşii, nu o să slăbiţi prea tare.
Dr. Mihaela Bilic
Sursa: http://doctorionline.ro/