Obiceiuri nesanatoase - articol Alice Piperea

Tu ce obiceiuri alimentare nesănătoase ai?

În acest articol (http://alicepiperea.ro/tu-ce-obiceiuri-alimentare-nesanatoase-ai/) Lector univ. Dr. Alice Piperea te informează despre obiceiurile alimentare nesănătoase care ne predispun la apariția bolilor degenrative.

Astăzi avem, cel puțin aparent, o mai mare varietate de alimente la dispoziție decât aveam acum câteva sute de ani. Dacă se pot numi alimente. Mai degrabă pseudo-alimente. Așa-considerata varietatea imensă de pseudo-alimente care ne stau astăzi la dispoziție se va răzbuna în timp pe noi ducând la apariția bolilor degenerative precum diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardio-vasculare și cancerul. Tindem însă să conștientizăm destul de dificil acest fapt, întrucât, din păcate, efectele adverse ale mâncării le vedem în timp, după o perioadă lungă de la debutul consumului. Efecte care, în cazul bolilor degenerative, sunt, practic, ireversibile. Singurele cazuri în care “efectele adverse” ale alimentelor apar rapid sunt indigestiile, toxiinfecțiile alimentare și intoxicațiile acute. Celelalte efecte sunt resimțite după câteva zeci de ani.

Care sunt obiceiurile alimentare și cele ale stilului de viață care duc la apariția bolilor degenerative? Iată cum s-a schimbat stilul nostru de viață față de cel de acum numai 100 de ani în urmă:

-în primul rând am redus drastic din activitatea fizică, adoptând un stil de viață sedentar, ne deplasăm numai cu mașina personală sau cu mijloacele de transport în comun, nu mai spun că nu prea mergem la sală, nici măcar nu mai mergem pe jos, din motive obiective (de exemplu lipsă de timp) sau nu; ahtierea după confortul absolut nu trebuie să fie sinonimă cu lipsa de mișcare; OK, dacă mergi cu mașina personală ajungi mai odihnit la serviciu, dar organismul tău “vegetează”; rezultatele finale sunt cele care contează de fapt, motivația pentru care ai adoptat acest stil de viață sedentar nu te salvează de la efectele devastatoare ale sedentarismului; cele cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi te-ar putea salva;

-nu ne odihnim suficient și nu acordăm importanță bioritmului somn-veghe, ceea ce crește riscul de a mânca irațional;

-nu mai acordăm importanță luării mesei; sărim peste mese, mâncarea este ingerată, de regulă, într-o mare grabă, haotic și la ore nepotrivite (seara sau chiar noaptea), omițând micul dejun;

-consumăm în proporție din ce în ce mai mare alimente chimizate, hiperprocesate, rafinate, superoganoleptizate, hipercalorice și sărăcite în micronutrienți; aceste alimente au capacitate adictivă (despre care voi vorbi în altă postare) și, de regulă, sunt mult mai ieftine decât cele naturale, neprocesate, motivația consumului acestora fiind, uneori, legată și de preț; aceste alimente sunt în realitate alimente “moarte”, devitalizate, modificate foarte mult față de starea lor naturală; aceste alimente nu ne hrănesc!

-hiperprocesăm alimentele prin prăjire în uleiuri care nu sunt rezistente la temperaturile respective de prăjire, ceea ce generează compuși toxici cancerigeni (despre mecanismul cărora voi vorbi în altă postare) precum acroleina, acrilamida, hidrocarburi aromatice policiclice cu cel puțin patru nuclee condensate;

-consumăm alimente fără să existe senzația de foame sau de sete, din cauza adictivității acestora, asociată cu stress-ul psiho-emoțional care poate predispune la un consum alimentar irațional;

-consumăm frecvent alimente hipercalorice în exces, pentru că avem în mod continuu motive de “sărbătoare” (care se soldează, invariabil, și cu un festin alimentar) sau nevoie de a ne recompensa după o zi grea de lucru; partea cea mai gravă este că aceste festinuri alimentare nu sunt alternate de perioade de post alimentar (adică de perioade scurte de regim hipocaloric, așa cum se și recomandă);

-consumăm prea puține alimente naturale neprocesate precum fructele și legumele proaspete, care furnizează organismului necesarul zilnic de fibre, vitamine și minerale, principii alimentare de care sunt sărăcite alimentele “artificiale”;

-și nu în ultimul rând, nu asociem corect alimentele, îngreunând digestia, ceea ce duce la apariția proceselor de fermentație și/sau putrefacție a alimentelor la nivelul intestinului gros, procese generatoare de compuși cancerigeni.

Acestea sunt cele mai importante aspecte ale stilului de viață și ale dietei moderne care ne predispun la apariția bolilor degenerative. Aspecte pe care ar trebui să le conștientizăm. Și să începem să modificăm ceva în bine. Până nu va fi prea târziu.

Care sunt calitățile alimentului și care dintre acestea ne determină să cumpărăm, de fapt, alimentul? Alegem rațional? Ne hrănim atunci când mâncăm? Despre toate aceste aspecte și nu numai, vom discuta în postările următoare.

 

Despre Alice poți afla mai multe AICI (http://alicepiperea.ro/despre-mine/).
Cu Alice poți intra în contact pe Facebook ( www.facebook.com/alicepiperea ) și poți lua legatura cu ea dacă ai nevoie de consiliere în domeniul farma sau de lecții individuale de pregătire la chimie pentru BAC, ORI pentru admitere la facultate (http://alicepiperea.ro/lectii-de-chimie/ ).
Dacă articolele ei ți se par interesante, te poți abona gratuit la website-ul ei (www.alicepiperea.ro) și vei primi toate aceste articole, imediat după publicare, în căsuța de e-mail.

Referințe științifice:

Lean, Michael E.J. (2015). “Principles of Human Nutrition”. Medicine. 43 (2): 61–65.

World Health Organization, Food and Agricultural Organization of the United Nations (2004). Vitamin and mineral requirements in human nutrition (2. ed.). Geneva [u.a.]: World Health Organization. ISBN 9241546123.

Behrman, J. R. (1996). “The Impact of Health and Nutrition on Education”. The World Bank Research Observer. 11 (1): 23–37.

Benton, David; Sargent, Julia (1992). “Breakfast, blood glucose and memory”. Biological Psychology. 33 (2–3): 207–10.

Fernández-García JC; et al. (2013). “Inflammation, oxidative stress and metabolic syndrome: dietary modulation”. Curr Vasc Pharmacol. 11 (October): 1570–1611.

Murray C, Lopez A; Lopez (1997). “Global mortality, disability, and the contribution of risk factors: Global Burden of Disease Study”. Lancet. 349 (9063): 1436–42.